Timpul

Ce? Din nou nu te-a așteptat? Oh, am uitat să-ți spun, dar timpul nu așteaptă pe nimeni!

Timpului îi place să fie pe cont propriu. Cred că cea mai mare bătălie se află între noi și timp. Am dori să avem mai mult timp pentru persoana iubită și să-l petrecem cu ea bucurându-ne că există și că ne face fericiți, am dori să avem mai mult timp pentru noi îngrijindu-ne, pentru job evoluând, pentru copiii ca să le arătăm cât de mult îi iubim, pentru prieteni prin simplul fapt că suntem niște prieteni responsabili și nu-i neglijăm și poate pentru familie. Momentele din viața ta devin mai puține și mai scurte, iar tu devii mai concentrat pe timp și trecerea lui, realizând că pe unele le-ai refuzat, iar pe altele nu le-ai trăit cu maximă intensitate. Ai vrea ca totul să fie măsurat după bunul tău plac, însă uiți că în lupta cu timpul, toți pierdem. Avem pur și simplu nevoie de timp, de mai mult timp, dar și timpul are nevoie de noi ca să înțelegem. Să înțelegem că ar trebui să ne bucurăm de ceea ce ni s-a dat și că avem o limită la ceea ce aspirăm. Să învățăm că fiecare clipă din viața noastră e importantă și trebuie trăită la maxim dacă nu vrem ca mai apoi să avem regrete. Să fim conștienți că dacă nu o vom face acum, poate mai încolo va fi mult prea târziu.  time

Asta am trăit și eu cu puțin timp în urmă. Nu am știut să apreciez fiecare clipă pe care mi-a oferit-o viața și nici oamenii pe care tot ea mi i-a adus în cale. Am realizat asta după ce atât clipele, cât și oamenii au plecat. Au plecat din vina mea, din vina lor, că așa trebuia sau că așa a fost scris. Chiar dacă nu mi-a fost ușor și chiar dacă a fost și vina lor, am acceptat și învățat odată cu asta că trebuie să apreciez și că așa cum eu primesc, trebuie să dau. N-am știut să ofer, să mă bucur, să mulțumesc, să apreciez. Cu toate că mi s-a întors spatele de la viață și de la oameni de foarte multe ori, eu am continuat să îmi fac alta și să găsesc alți oameni care ”să mă merite”, ziceam eu pe atunci, fiind inconștientă că de fapt vina în cazul ăsta a fost doar la mine. Oamenii și clipele petrecute cu ei înseamnă mult, poate mult prea mult încât să pot exprima, cu toate că vin și pleacă. Hai să-i apreciem și să le apreciem la justa lor valoare. Hai să le oferim atenția pe care o merită, să ne bucurăm de ei și de ele și să le mulțumim că există, iar totodată să apreciem existența lor. Poate că timpul ăsta nu așteaptă pe nimeni pentru că așa e el, dar tu ai putea să o faci. Să aștepți momente noi și oameni noi, fără să grăbești ceva. Lasă timpul așa cum e și bucură-te de prezent. Prezentul e acum, nu atunci și nu cândva, iar oamenii tot acolo. Acum trăiește clipa și lasă problema cu timpul să o rezolve chiar el, pentru că e a lui. Sau vrei din nou să regreți că nu ai avut timp? Aș zice să ne bucurăm de omul care suntem, de viața noastră, de timpul nostru așa cum e el, de oamenii din jurul nostru și de momentele pe care ni le oferă toate acestea. Să ne bucurăm de trecut, de prezent și să depozităm bucurie și pentru viitor. Hai să fim bucuroși indiferent de timp. Timpule, te admir pentru ce mi-ai oferit și îți mulțumesc că exiști.

 Cu drag, o fată care simte

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s